O mamă
Sunt mama unui copil psihopat imagine generata cu AI Astăzi în timp ce mă spălam pe dinţi mă gândeam câte lucruri ca la carte am făcut în legătură cu fiica mea. Am redus cât de mult am putut interacţiunile sociale în primii ani, petreceam aproape tot timpul liber cu ea şi când zic tot timpul, înseamnă tot timpul. Nevoia ei de mine şi de atenţia mea era foarte mare, ca a unui bebeluş. Când era întrebată ce îi place să facă, răspunsul era acelaşi “să stau cu mami”. Stătea la televizor jumătate de oră pe zi maxim, telefon şi tabletă nu a avut până în clasa a treia, la 10 ani când a venit pandemia şi a trebuit să primească acces la calculator ca să poată face lecţii doar pe perioada orelor şi maxim vinerea după amiaza telefon, nu a băut sucuri acidulate, nu s-a culcat la altă oră decât 8:30 nici de două ori pe an, pentru că avea nevoie de mult somn ca să funcţioneze în parametri a doua zi. Încercam să îi insuflu valori morale precum omenia, bunătatea, respectul, toate, fără nici...
